La 27 noiembrie 1864 domnitorul Ioan Cuza aproba Legea pentru organizarea puterii armate în România. Cu titlul de curiozitate, redăm cîteva menţiuni ale acestei legi:
„Puterea armată în România cuprinde : 1. Armata permanentă cu rezerva ei ; 2. Miliţii compuse din grăniceri, dorobanţi şi rezervele lor ; 3. Toţi românii, de la virsta de 21 de ani pînă la cea de 50 de ani, sînt chemaţi a lua armele, în armata permanentă intră tinerii de la 20 la 26 de ani şi fac 4 ani permanenţa şi 2 ani rezerva. Armata este formată din : infanterie, cu regimentele de linie, batalioanele de vînători, companiile de disciplină ; cavaleria cu regimentele de lăncieri şi vînători ; artileria ; geniul ; flotila ; jandarmeria, cu escadroane călări şi cu companii pedestre ; trupe de administraţie ; intendenţa ; serviciul sanitar. Regimentele de infanterie sînt formate din cîte trei batalioane cu cîte opt companii (30—120 de oameni fiecare). Regimentele de cavalerie au cîte şase escadroane (fiecare avînd 100 de cai şi 128 de oameni, cel puţin). Artileria are regimente formate din baterii, cu 90—150 de oameni fiecare”.
Legea mai spunea : „In cazuri extraordinare, guvernul poate chema sub arme, în puterea unei ordonanţe domneşti, pe toţi oamenii de la vîrsta de 17 la 50 de ani”.
Cu timpul, organizarea armatei s-a mai modificat, dar în linii mari ea a rămas asemănătoare mulţi ani. In tot cazul, la o paradă care a avut loc după primul război mondial, la Bucureşti, au defilat în fruntea unei coloane 25 de ofiţeri, cîte cinci din fiecare armă : infanterie, cavalerie, artilerie, geniu şi marină. Erau cîte cinci sublocotenenţi, locotenenţi, căpitani, maiori şi locotenenţi-colonei. Ei au defilat într-o formaţie de pătrat, cinci rînduri de cîte cinci ofiţeri. în fiecare rînd, vertical sau orizontal, se găseau ofiţeri de toate gradele şi din toate cele cinci arme.
Probabil că unii cititori s-au mai întîlnit cu vreo problemă asemănătoare. Nici aceştia nu se vor plictisi, pentru că vom prezenta o continuare nu numai inedită, dar şi deosebit de interesantă, care va da tuturor puţină bătaie de cap.
Astfel, trebuie să ştiţi că, printr-o coincidenţă, tot cîte cinci ofiţeri proveneau din garnizoane diferite (I, II, III, IV şi V). Foarte curios este nu numai că nu existau pe acelaşi rînd doi ofiţeri de acelaşi grad şi nici din aceeaşi armă, dar nu erau nici doi militari din aceeaşi garnizoană.
Iar lucrurile nu se opresc aici. Tot cîte cinci ofiţeri cunoşteau şi limbile franceză, rusă, engleză, germană, italiană şi, de asemenea, tot cîte cinci se născuseră în acelaşi judeţ : Ilfov, Iaşi, Prahova, Dolj şi Buzău. In privinţa limbilor străine pe care le cunoşteau, cît şi în legătură cu locul naşterii, ofiţerii se găseau însă pe acelaşi rînd.
Puteţi determina modul în care au defilat cei 25 de ofiţeri la parada amintită ? Pentru uşurinţă, vă oferim mai jos un careu cu 25 de căsute, în care să plasaţi 25 de ofiţeri, respectînd datele enunţaţe mai înainte. Noi am completat prima căsuţă doar cu iniţialele S (sublocotenent), i (infanterie) şi I (garnizoana). Restul căsuţelor, precum şi indicarea rîndurilor în ceea ce priveşte limbile vorbite şi judeţele de naştere urmează să le completaţi dumneavoastră.
In încheiere, vă mai punem o întrebare : puteţi orîndui asemănător, nu cinci, ci şase ofiţeri de grade diferite, de arme diferite, şi din garnizoane diferite ?
