„C.E.C.”-UL DE ODINIOARĂ

Cercetînd arhivele şi colecţiile ziarelor epocii aflăm destule consemnări care să ne dea imaginea Bucureştiului de odinioară. Iată, bunăoară, portretul marii urbe aşa cum era ea prin deceniul al şaptelea al veacului trecut. Centrul oraşului pulsa între locul unde se află Ateneul azi şi cheiul Dîmboviţei. Periferiile cele mai îndepărtate nu depăşeau şoseaua Ştefan cel Mare, şoseaua Mihai Bravu, Calea Văcăreşti, Gara Filaret şi moşia Belvedere, situată cu hotarele chiar în apropierea Gării de Nord. Intre aceste delimitări circulau trăsurile, droştile şi tramcarele, iar de la 28 decembrie 1872 şi tramvaiul cu cai. Iluminatul caselor şi al străzilor se făcea, în cea mai mare parte, cu lămpi de petrol. In casele oamenilor necăjiţi mai pîlpîiau încă lumînarea şi feştila. De la 1 noiembrie 1871, uzina de la Filaret trimite, prin conductele instalate, în centrul oraşului primii metri cubi de gaz aerian, astfel încît modernizarea iluminatului începe impetuos (în primul an vor fi 785 de lămpi cu gaz aerian numai pe străzi, plus alte sute în casele mai înstărite). Apa nu era introdusă în imobile, dar uzina de la Stabilimentul Fîntînilor (de lingă Opereta de azi) pompa apa prin conducte la cişmelele de pe străzi. Principalele străzi erau pavate cu piatră cubică şi în centru primele trotuare din „beton comprimat” atrăgeau trecătorii la plimbare.

De mare afluenţă se bucura centrul comercial al oraşului, care se întindea prin preajma Curţii Vechi. Aci erau străzile Lipscani şi Gabroveni — denumite astfel după mărfurile provenite din Lipska (Leipzig) şi Gabrovoi — apoi străzile Covaci — a fierarilor —, Cavafii — a cizmarilor — Blănari, Şelari, Pînzari, Găitani, Işlicari etc.

In acest perimetru cu numeroase prăvălii se găseau şi cateva agenţii de bancă, dacă le putem spune aşa, care primeau şi dădeau bani după nevoile curente ale negustorilor. Agenţiile erau zilnic vizitate de un casier central ce venea cu o căruţă din tablă groasă ce era bine păzită de oamenii agiei. Acest casier aducea banii pe care agenţia îi ceruse cu o zi înainte. Dacă între timp ea avusese încasări, atunci casierul ridica aceste încasări pentru a le depune la Sediul central. Intr-un cuvânt, el ridica o sumă şi lăsa o altă sumă ce fusese solicitată cu o zi în urmă.

Închipui ţi-vă că sînt opt asemenea agenţii pe care casierul le vizitează într-o anumită zi. Ele sînt legate prin străzi, aşa cum se vede schiţat în desenul alăturat.

Numerele ce le vedeţi înscrise în căsuţe reprezintă sumele pe care casierul le lasă (sus) şi le ia (jos). El pleacă de la Sediul central avînd asupra sa suma de 1 000 de lei, vizitează întîi agenţia I şi apoi pe rînd celelalte agenţii, încheindu-şi drumul la agenţia VIII, de unde iese avînd tot 1 000 de lei. Puteţi preciza ordinea în care au fost vizitate agenţiile ?