SENZAŢIE MARE

Sub titlul Senzaţie mare la Bucureşti, în numărul din 2 aprilie 1856, ziarul Anunţătorul vestea deschiderea unei expoziţii cu primele maşini de clocit ouă : „Aceste maşini nemaivăzute pînă azi clocesc şi scot pui de tot felul de păsări. Vizitatorii expoziţiei vor privi cu ochii lor cum se clocesc ouăle pe calea artei tehnice, adică a aburului de apă caldă, ce circulă prin maşina de sticlă”. De asemenea, ziarul mai încunoştinţa că de la această expoziţie, instalată pe strada Ştirbei Vodă, lîngă Cişmigiu, se pot cumpăra şi pui de o zi, întrucît ouăle au fost introduse în maşinile de clocit astfel încît zilnic să iasă cîte o generaţie de pui.

Publicul nu s-a lăsat mult rugat şi permanent era mare înghesuială în preajma incubatoarelor. Vînzarea puilor de o zi se făcea în două gherete anume amenajate, preţul fiind de trei pui la cinci bani, dintr-un anume soi de găini, albe, şi de doi pui la cinci bani, din alt soi, mai acătării, roşcate.

Puii se vindeau destul de repede, oamenii fiind doritori să vadă cum arată asemenea vietăţi „artificiale”. Chiar din prima zi s-au vîndut toţi puii scoşi din două incubatoare: 30 de pui albi (din cei de 3 pui la 5 lei) şi 30 de pui roşcaţi (din cei de 2 pui la 5 lei). In total expoziţia a încasat pentru puii vînduţi 125 de lei. Dar pentru că aproape toţi cumpărătorii cereau pui de la ambele incubatoare, a doua zi vînzarea s-a desfăşurat în alt mod. Numărul puilor a fost acelaşi, 30 de pui albi şi 30 de pui roşii, numai că acum ei au fost vînduţi de-a valma, cîte 5 deodată pentru suma de 10 lei, pentru ca treaba să meargă mai repede. Cînd s-a încheiat vînzarea s-a observat cu uimire că de data aceasta suma rezultată era de numai 120 de lei şi nimeni nu-şi putea explica de ce s-a obţinut cu 5 lei mai puţin decît în ziua precedentă. Puteţi da răspunsul ?

TENACITATE SPORTIVA

Odată cu dezvoltarea sportului de masă din ţara noastră şi sportul de performanţă — într-o serie de ramuri — a obţinut rezultate valoroase în competiţiile internaţionale. Pe lîngă victoriile strălucite obţinute, în ultimii ani, de gimnastica noastră feminină, am dobîndit succese de prestigiu şi la alte discipline sportive : box, lupte, alergări, caiac, handbal, volei etc. In acest context, amintim că sportivii români, participînd la diferite întreceri internaţionale au cucerit numeroase medalii de aur, argint şi bronz.

Astfel, la Jocurile Mondiale Universitare care au avut loc în anul 1979 la Ciudad de Mexico, la care au participat peste 100 de ţări, studenţii sportivi din România au reuşit să cucerească 29 de medalii, dintre care 13 de aur, 3 de argint şi 13 de bronz, situîndu-se pe locul trei. La Jocurile Olimpice de vară ediţia a XXII-a sportivii români au obţinut 25 de medalii, dintre care 6 de aur, 6 de argint şi 13 de bronz. O comparaţie cu bilanţurile noastre la olimpiadele anterioare scoate în evidenţă următoarele : de data aceasta s-au obţinut cele mai multe medalii de aur, 6 faţă de 5 la Melbourne, 4 la Mexico şi Montreal, 3 la Roma şi la Munchen, 2 la Tokio si una la Helsinki.

Succesele de seamă obţinute de sportivii noştri sînt o  încununare a dîrzeniei exemplare cu care tinerii sportivi s-au pregătit, o dovadă a înaltului patriotism de care au fost şi sînt animaţi în întrecerile sportive.

Adevăr care s-a confirmat încă o dată la Campionatele Mondiale de la Lucerna (Elveţia) din anul 1974, cînd pe podiumul învingătorilor la proba de schif doi fără cârmaci pe distanta de 1 000 de metri au urcat şi reprezentantele ţării noastre : Cornelia Neacşu şi Marinela Ghiţă.

Astăzi echipajele româneşti sînt recunoscute ca fiind printre fruntaşele sporturilor nautice în competiţiile internaţionale, dar pe timpul acela ele nu-şi cuceriseră încă această faimă, aspirantele la primele locuri fiind alte ţări cu tradiţie în sportul respectiv.

Cine se aştepta ca pe podiumul de premiere al Campionatelor Mondiale de la Lucerna să urce la proba de schif doi fără cîrmaci pe distanţa de 1 000 m echipajul românesc ! La această probă concurau doar formaţii cunoscute de multă vreme pe plan mondial ! Şi cu toate acestea fetele noastre au dovedit încă o dată că ambiţia, puterea de luptă pot da noi valenţe întrecerii sportive.

In proba amintită, pe la mijlocul cursei, spre uimirea generală, echipajul românesc se afla în frunte. Dar iată că se petrece un accident cu totul neprevăzut. Una din fete, Cornelia, despre care se zicea că are cei mai frumoşi ochi din tot clubul unde activa, simte că i se pune un cîrcel la mîna dreaptă, ceea ce — practic — însemna scaderea substanţială a randamentului şi depăşirea schifului de majoritatea celorlalte ambarcaţiuni. Cu toate acestea, după cum relata presa sportivă la timpul respectiv, dovedind multă tenacitate şi voinţă româncele au echilibrat în aşa fel ritmul şi celelalte elemente tehnice ale conducerii ambarcaţiunii, încît au realizat ceea ce nimeni nu credea că mai este posibil, clasificandu-se pe locul… Ştiţi pe care loc ? Una din revistele de specialitate a reprodus atunci si o fotografie în care se putea vedea ordinea echipajelor pe la mijlocul cursei. In frunte se afla, cu un foarte mic avans, schiful nostru cu nr. 1, urmat de nr. 4, apoi de 7, 2, 9, 6, 3, 8, ultimul fiind cel cu numărul 5. Numerele acestor echipaje le puteţi scrie şi dumneavoastră în această ordine pe o bucăţică de hîrtie, pentru că ele oferă o problemă de perspicacitate.

Care din acestea sînt cele trei ambarcaţiuni care vor sosi primele? Simplu. Adunînd numerele înscrise pe aceste trei caiace se va obţine o sumă care va reprezenta o treime din suma numerelor tuturor celor nouă ambarcaţiuni, în acelaşi timp, suma numerelor primei şi a celei de a treia sosite va fi egală cu două treimi din numărul celui de al doilea caiac. In schimb, suma numerelor primei şi celei de a doua ambarcaţiuni sosite va fi egală cu dublul numărului ambarcaţiunii care va sosi a treia. Dar să nu credeţi că nu poate fi aflat şi numărul celei care va sosi a treia. Simplu. El poate fi obţinut scăzîndu-l din numărul celei de a doua ambarcaţiuni şi adăugînd la rezultatul astfel obţinut numărul ambarcaţiunii care a sosit prima.

Iată cum puteţi afla, încă de la începutul cursei, care au fost ambarcaţiunile cîştigătoare !

După care urmează povestirea propriu-zisă, cu toate peripeţiile cursei. Dar deocamdată, vă rugăm să spuneţi care a fost numărul echipajului cîştigător, precum şi numerele celorlalte două, ale căror echipaje au urcat pe podium.